21 iunie 2011
Ioan Dumitrascu, Partener
Nu stiu cum se vede din afara pietei juridice, dar din interior pare ca se schimba Universul. Noi Coduri in domeniul civil, peste 100 de modificari la Codul Muncii si multe alte modificari ale legislatiei muncii de la maternitate pana la toata bucataria raportarilor din domeniu, legi noi in domeniul energiei regenerabile preconizate in curand si lista poate continua pe fiecare domeniu al vietii. Noroc ca Romania este un loc in care Universul se schimba destul de frecvent asa ca nu ne lipseste antrenamentul.
Din tot acest noian de modificari, s-a vorbit foarte putin despre cel mai nou pachet de modificari legislative semnificative, si anume Legea Dialogului Social. S-a vorbit chiar mai putin decat despre schimbarea regimului maternitatii, de exemplu, la sfarsitul anului trecut. Acest fapt este oarecum contraintuitiv avand in vedere ca au fost abrogate si inlocuite 5 legi importante. Din punct de vedere practic, in Romania zilelor noastre, poate ca a fost mai bine ca legea a trecut repede pentru ca a reusit sa inglobeze cateva remedii la rani de mult deschise ale sistemului de dialog social.
Legea Dialogului Social nr. 62/2011 a intrat in vigoare pe 13 mai 2011 si a inlocuit 5 legi care conturau universul dialogului social, adica legea contactelor colective de munca, legea conflictelor de munca, legea sindicatelor, legea patronatelor si legea privind Consiliul Economic si Social.
M-am oprit in cele ce urmeaza asupra catorva dintre remediile mai sus amintite, acelea care la acest moment au bucurat si deopotriva ingrijorat cei mai multi leaderi de sindicat sau/si angajatori si acelea care, in viitor, preconizez ca vor avea un impact esential in redesenarea dialogului social in patria noastra.
Reprezentativitatea in societati
La nivel de societati, modificarea mult asteptata a fost eliminarea afilierii de catre sindicate la o federatie reprezentativa drept criteriu de dobandire a reprezentativitatii. In acelasi timp, criteriul de reprezentativitate pentru sindicate a crescut de la o treime la jumatate plus unu dintre angajatii societatii.
In societatile unde nu exista sindicat reprezentativ, negocierile colective pot fi purtate de reprezentanti ai salariatilor alesi de jumatate plus unu dintre salariati. Acestor reprezentanti li se pot alatura si sindicatele nereprezentative din societate prin intermediul federatiilor reprezentative la care sunt afiliate.
Aceasta modificare se spera sa corecteze situatiile nefiresti in care se ajunsese in multe societati unde negocierile se purtau cu numeroase sindicate, toate reprezentative. Se asteapta ca in societatile in care exista un sindicat reprezentativ si mai multe sindicate nereprezentative sa scada numarul de sindicate, insa sindicatul reprezentativ sa devina mai puternic si, posibil, sa apara mai multe factiuni in cadrul lui. Angajatorii, evident, spera ca resursele suplimentare de care vor beneficia sindicatele mari in urma acestui proces sa duca la o crestere a calitatii reprezentarii angajatilor, prin posibilitati sporite de formare a liderilor de sindicat si de comunicare cu membri de sindicat.
Hotararea de reprezentativitate a organizaţiilor patronale sau sindicale obţinută conform legislaţiei anterioare va produce efecte dupa 13 mai 2011 numai dacă întruneşte criteriile de reprezentativitate prevăzute de prezenta lege. Aceasta dispozitie legala, desi pare simpla, ridica anumite dificultati de implementare din punct de vedere juridic si trebuie coroborata cu regimul de constatare a reprezentativitatii din noua lege. Deja o scurta incursiune pe portalul instantelor arata ca procedura din noua lege este pusa in vigoare si se emit hotarari de constatare a reprezentativitatii potrivit noii legi.
Cui i se aplica CCM-ul la nivel de sector
O alta modificare mult asteptata a fost eliminarea aplicarii obligatorii a contractelor colective de munca la nivel de sector pentru toate societatile active in acel sector. De fapt lucrurile sunt mai complexe de atat. In primul rand, sectoarele vin sa inlocuiasca cele 32 de ramuri stabilite prin CCM la nivel national. Informal, reprezentanti ai Ministerului Muncii estimeaza ca noile sectoare vor fi implementate printr-o hotarare de Guvern in cursul lunii august 2011 si ca trebuie sa ne asteptam la peste 100 de sectoare de activitate formate pe baza grupelor CAEN.
CCM-urile la nivel de sector se vor aplica numai daca angajatorii reprezentati prin federatia patronala au mai mult de jumatate din numarul total al angajatilor din sector. Aceeasi cerinta se aplica si organizatiilor sindicale reprezentate la negocierile de sector.
O societate comerciala trebuie sa indeplineasca două criterii cumulative pentru a i se aplica un contract colectiv de munca la nivel de sector: i) obiectul principal de activitate al acesteia trebuie sa fie inclus in acel sector si ii) societatea trebuie sa fie afiliata la o federatie patronala care a semnat acel CCM de sector. Din srierea legii, se pare ca, in practica, Ministerului Muncii va mai crea inca o conditie, si anume ca societatea respectiva sa fi acordat un mandat special federatiei patronale care a negociat si semnat contractul.
S-a stabilit şi o excepţie, şi anume aplicarea CCM-ului de sector la toate societatile din sector prin ordin al Ministrului Muncii. Ordinul poate fi dat pe baza unei cereri a partilor semnatare aprobate de Consiliul National Tripartit (un organism in care sunt membri presedintii de confederatii nationale, reprezentanti ai Guvernului si alte oficialitati).
Avand in vedere conditiile severe in care se poate ajunge la un CCM de sector, apatia majoritatii angajatorilor fata de lumea relatiilor de munca din afara pietei lor imediate si posibilitatea de a opta intre a ti se aplica sau nu un CCM de sector, perspectivele incheierii de noi contacte colective la nivel de sector nu sunt prea optimiste.
Drepturile liderilor de sindicat
Drepturile liderilor de sindicat au fost diminuate semnificativ la nivel de lege. In principal, a fost eliminata interdictia modificarii contractelor de munca sau concedierii pe timpul mandatului si 2 ani dupa aceea, interdictie reglementata in Codul Muncii si in fosta Lege a Sindicatelor. A ramas, totusi, art 60 lit. g) din Codul Muncii republicat care interzice concedierea pe perioada exercitarii unei functii eligibile intr-un organism sindical, cu exceptia cazului in care este vorba de o abatere disciplinara. Considerăm că sunt argumente pentru a se susţine că acest articol nu mai produce efecte o data cu intrarea in vigoare a noii legi.
Legea Dialogului Social elimină obligativitatea angajatorilor de a pune la dispoziţia sindicatului spaţii corespunzătoare funcţionării cu titlu gratuit si lasa posibilitatea negocierii acestui aspect.
De asemenea, obligatia de a acorda liderilor de sindicat intre 3-5 zile pe lună pentru desfăşurarea de activităţi sindicale a fost inlocuita cu o obligatie de a negocia, prin CCM, reducerea lunara a programului de lucru, fara obligatia angajatorului de a plati drepturile salariale pentru acele zile, conform Deciziei Curtii Constitutionale in acest sens.
Sunt, însa, numeroase situaţiile în care aceste drepturi si protectii au fost preluate mai ales în contractele colective încheiate la nivel de ramura, unitate sau chiar în regulamentele de ordine interioară si vor continua sa subziste până la expirarea sau modificarea respectivelor documente.
Eliminarea contractului colectiv de munca la nivel national
Noua lege nu mai contine reglementari specifice legate de CCM la nivel national. In sfarsit, Guvernul si-a exprimat si o pozitie oficiala legata de prelungirea sau nu pe anul 2011 a CCM la nivel national 2007-2010 spunand, in expunerea de motive la Legea Dialogului Social, ca, de la 1 ianuarie 2011, in Romania, nu mai este in vigoare un CCM la nivel national.
Efectele disparitiei CCM National vor fi multiple şi de anvergură, mentionand doar disparitia sporului de vechime, a ierarhizarii salariale in functie de ierarhia pozitiilor sau a criteriilor sociale de aplicat in caz de concediere. In unele ramuri de activitate sau societati, aceste aspecte raman reglementate in CCM-urile de nivel inferior care isi pastreaza aplicabilitatea pana la expirarea lor sau renegociere. Prin disparitia CCM National, se va schimba, insa, pozitia de start in negocieri: aspecte precum cele de mai sus nu vor mai fi un dat, ci ele vor fi subiect de negociere ca si restul contractului.
Infiintarea sindicatelor
De multe ori, s-a afirmat ca legislatia nu este suficient de exacta in a circumscrie sfera unui sindicat la o anumita societate, asa cum ar fi spiritul legii. Noua lege creste numarul de angajati colegi in aceeasi societate la 15, pentru a putea infiinta un sindicat. Nu este exclusa, insa, posibilitatea ca un sindicat sa aiba membri in mai multe societati si se pastreaza regula ca un angajat nu poate fi membru decat intr-un sindicat. Se adauga, insa: nu poate fi membru in mai mult de un sindicat «la acelasi angajator». Aceasta precizare, nu cred ca este utila si poate sa genereze confuzii. Spiritul noii legi este sa elimine dublarile si aparentele: se elimina afilierea, se interzice organizatiilor patronale sa se afilieze la mai mult de o federatie patronala etc. In acest spirit, este nefireasca o interpretare per a contrario conform careia o persoana ar putea fi membra in mai multe sindicate de la angajatori diferiti.
Hotărârile judecătoreşti prin care s-a acordat personalitate juridică sindicatelor/patronatelor rămân valabile si ulterior intrării in vigoare a Legii Dialogului Social, chiar daca acestea nu indeplinesc criteriile de a exista stabilite de noua lege. Totuşi, raman disponibile acţiunile în dizolvarea sindicatului pentru alte motive decat neîndeplinirea cerinţelor din Legea Dialogului Social, şi anume pentru motive ce tin de nerespectarea cerintelor anterioare din Legea 54/2003 sau din Decretul 31/1954 (de ex. imposibilitatea îndeplinirii scopului), care este dreptul comun al oricarei forme de asociere.
Infiintarea patronatelor
S-a eliminat conditia de a avea cel putin 15 persoane juridice pentru a constitui un patronat.
In ceea ce priveste reprezentativitatea la nivel de ramura, a fost clarificat faptul ca trebuie sa fie vorba de federatii patronale (adica cel putin doua patronate din acelasi sector).
In ceea ce priveste reprezentativitatea la nivel national, a fost eliminata cerinta ca o confederatie sa aiba unitati membre localizate în cel putin jumatate din judete, fiind înlocuită cu o cerinţă mai uşor de îndeplinit, şi anume aceea a existenţei unor structuri teritoriale ale respectivei confederaţii in cel putin jumatate din judete.
Este facilitata astfel, din nou, constituirea confederatiilor patronale, ceea ce nu este neaparat un lucru salutar, din perspectiva practică. Cele mai mari neajunsuri ale vieţii patronatelor în acest moment se inregistreaza tocmai din cauza divizarii miscarii patronale si legea noua pare sa nu ajute la stoparea acestui fenomen.
Modificarile legislative de structura din aceasta noua lege au potentialul sa schimbe partenerii de dialog, continutul negocierilor colective, al drepturilor si obligatiilor angajatorilor si angajatilor si sa puna accentul mult mai mult pe negocierile din societate fata de ce se intampla la nivel national sau de sector. Pana la urma, acest trend este unul firesc pentru ca ar trebui, in primul rand, sa mai inlature din straturile suprapuse in mod nejustificat care guvernau relatiile de munca dintr-o societate – legea peste care venea CCM national, peste el CCM Ramura/sector si peste toate CCM de unitate. Spun nejustificat pentru ca, intr-o proportie foarte mare, CCM national copia legea, CCM de ramura copia CCM national si CCM de unitate copia CCM de Ramura. Se ajunsese la repetitii confuzante care faceau guvernarea relatiilor de munca foarte dificila. Din acest punct de vedere si nu numai, eliminarea CCM National este solutia corecta. Ramane sa vedem daca sectoarele, asa cum vor fi ele structurate, vor gasi puterea sa gaseasca noi roluri contractelor de sector, particularitati ale industriei util a fi reglementate si pentru angajati si pentru angajatori la nivel de sector astfel incat sa-si justifice existenta.
Tragand linie, insa, impresia generala este a unei continuari a sistemului de dialog social: s-au pastrat conceptele pe care se bazeaza, cutumele, procedurile cu unele modificari si este de asteptat ca vor ramane pe scena si actorii principali. Deocamdata insa, de-abia a suflat Guvernul peste pufii de papadie. Unde ii va duce vantul schimbarii si daca oamenii vor privi rezultatul drept flori sau buruieni ramane de vazut in lunile si anii ce vor urma.
Acest articol nu reprezintă consultanţă juridică. Pentru mai multe informaţii vă rugăm să vă adresaţi office@filipandcompany.com.
