Înalta Curte de Casație și Justiție („ÎCCJ”) a stabilit că este posibilă formularea unei cereri de emitere a unui ordonanțe președințiale chiar și în fața instanței de contencios administrativ. Mai exact, Înalta Curte a reținut că reclamantul a dovedit aparența de drept și a stabilit că un asemenea demers nu conduce la prejudecarea fondului, obligând pârâtele să compenseze în proporție de 100% tratamentul mdical.
Înalta Curte a respins, ca nefondate, recursurile formulate de Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate împotriva unei ordonanțe președințiale prin care s-a dispus obligarea pârâților la asigurarea tratamentului medicamentos necesar unei persoane diagnosticate cu fibroză chistică.
Curtea a reținut că reclamantul a probat aparenţa de drept, respectiv faptul că starea sa medicală impune tratamentul cu medicamentele solicitate, care nu sunt decontate de CNAS. Această aparenţă de drept a fost probată prin biletul de externare din Spitalul Clinic Județean de Urgență Timişoara, din care rezultă că tratamentul cu medicamentele solicitate este necesar pentru a-i menține sănătatea și a-i preveni decesul.
De asemenea, Curtea a constatat că neprejudecarea fondului este îndeplinită, întrucât măsura dispusă are caracter provizoriu și este limitată în timp până la rezolvarea litigiului pe fond.
Prin urmare, prin ordonanța președințială s-a dispus acordarea tratamentului medicamentos în regim de compensare 100%, însă doar până la finalizarea litigiului de fond.
