Curtea a stabilit că autoritatea contractantă poate impune drept criterii de selecție obligații rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități care sunt susceptibile să fie realizate în cadrul executării contractului de achiziție publice, chiar dacă acestea nu au o importanță semnificativă.
Cu toate acestea, Curtea a stabilit că, dacă aceste criterii de calificare rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități legate de contractul care urmează să fie atribuit nu au fost indicate în documentele de achiziție, aceste documente nu pot fi completate de drept cu criteriile de calificare în cauză.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit modalitatea de interpretare dispozițiilor Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice.
Curtea a stabilit că principiile proporționalității și transparenței reglementate de art. 18 alin. (1) din Directiva menționată oferă autorității contractante posibilitatea de a impune drept criterii de selecție obligații rezultate din reglementări speciale aplicabile activităților susceptibile a trebui să fie realizate cu ocazia executării contractului de achiziție, chiar și dacă au o importanță nesemnificativă.
Curtea a reținut, de asemenea, că un ofertant, care a precizat în oferta sa că va executa unele obligații recurgând la capacitățile unei alte entități, fără a fi legat însă de aceasta printr-o convenție de subcontractare, nu poate fi exclus de la procedura de atribuire a unui contract pentru motivul că nu a desemnat subcontractantul căruia intenționează să îi încredințeze executarea unor obligații rezultate din reglementări speciale aplicabile activităților legate de contractul în cauză și care nu sunt prevăzute în documentele achiziției.