Într-un moment în care atenția opiniei publice este îndreptată spre scandalul legat de posibilele scurgeri de informații de care este acuzată compania Facebook Inc., deținătoarea rețelei de socializare Facebook, o știre aparent neimportantă aparută într-un ziar local, anunța o premieră în justiția din România – un judecător a decis citarea unei părți prin Facebook.
1. Context
Practica recentă a instanțelor din Cluj ne arată o soluție inedită în materia citării, în sensul în care într-un dosar in materie penală instanța a dispus comunicarea citației prin intermediul Facebook, întrucât citarea pe căile obișnuite s-a dovedit a fi ineficientă. Întrucât din motive tehnice compartimentul IT al instanței nu a putut da curs solicitării, finalmente nu s-a mai dispus citarea pe aceasta cale, judecătorul luând astfel act de „imposibilitatea comunicării actelor judiciare transmise ca urmare a cererii de asistență judiciară internațională”.
Chiar dacă dispoziția instanței de judecată nu a putut fi pusă efectiv în practică, analiza posibilității citării și a comunicării documentelor procesuale pe această cale poate suscita ample discuții din perspectiva modului de interpretare a dispozițiilor legale, a calificării modului de citare și a efectelor concrete produse.
2. Cadrul legal
Dispozițiile legale relevante în vigoare în materie procesual civilă (art. 154 Cod proc. civ.) prevâd mijloacele prin intermediul cărora citațiile și actele de procedură se comunică:
„Comunicarea citațiilor și a altor acte de procedură se poate face de grefa instanței și prin telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia, dacă partea a indicat instanței datele corespunzătoare în acest scop. În vederea confirmării, instanța, odată cu actul de procedură, va comunica un formular […].”
Totodată, art. 167 prevede cazurile în care citarea se efectuează prin publicitate și modul concret în care operează:
„(1) Când reclamantul invederează, motivat, că, deși a facut tot ce i-a stat în putință, nu a reușit să afle domiciliul pârâtului sau un alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii, instanța va putea încuviința citarea acestuia prin publicitate.
(2) Citarea prin publicitate se face afisându-se citația la ușa instanței, pe portalul instanței de judecată competente și la ultimul domiciliu cunoscut al celui citat. În cazurile în care apreciază că este necesar, instanța va dispune și publicarea citației în Monitorul Oficial al României sau într-un ziar central de largă răspandire.”
3. Interpretarea textelor de lege în sensul în care citarea ar putea opera și prin alte mijloace alternative (e.g. retele de socializare)
O primă întrebare care se naște este aceea dacă citarea prin acest mijloc echivalează cu un mod de citare prin „publicitate” sau echivalează cu unul dintre mijloacele de comunicare alternative comunicării directe sau prin e-mail/fax.
Considerăm că mijlocul de comunicare prin intermediul rețelelor de socializare nu poate echivala cu unul dintre modurile de citare prin „publicitate”, întrucat textul de lege prevede restrictiv cazurile în care operează, mai exact la ușa instanței, pe portalul instanței de judecată, prin publicare în Monitorul Oficial sau într-un ziar central de largă răspandire.
Astfel, chiar dacă profilul personal de Facebook este considerat în lumina jurisprudenței recente drept „spațiu public” având în vedere că nu se încadrează în cazurile exprese prevăzute de lege, opinăm în sensul că nu ar putea conduce la realizarea cu succes a citării prin publicitate, chiar dacă, de exemplu, respectivele documente ar fi fost publicate pe „wall-ul” paginii de Facebook al instituției respective. Notăm totuși că din punctul de vedere al efectivității, având în vedere amploarea căpătată de acest fenomen, nu excludem ca o astfel de măsura să se dovedească a fi chiar mai eficientă decât citarea, de exemplu, prin intermediul unui ziar central sau chiar prin Monitorul Oficial.
Însă, raportat la cea de-a doua întrebare, din analiza textelor legale enunțate, se poate observa faptul că există un mod alternativ de asigurare a citării pentru situația în care ar fi îndeplinite următoarele condiții:
- Mijlocul de comunicare asigură transmiterea textului actului;
- Mijlocul de comunicare asigură confirmarea primirii acestuia;
- Partea să fi indicat instanței datele corespunzătoare.
Asadar, în cazul în care partea ar indica datele necesare, iar citația sau actele procesuale ar fi astfel transmise prin intermediul serviciului de mesagerie al aplicației Facebook și, nu în ultimul rând, persoana respectivă ar confirma primirea atașamentelor prin completarea formularului menționat de lege, cel puțin la prima vedere condițiile impuse de lege par a fi îndeplinite, astfel încât citarea pe aceasta cale să fie operantă.
Arătăm cu titlu de exemplu faptul că citarea prin intermediul rețelelor de socializare pare să fi fost îmbrațișată și în alte sisteme de drept, mai exact Curtea Supremă de Justiție din Manhattan care a citat în cadrul unui proces de divorț pe unul dintre soți prin Facebook Messenger, considerând că ține de dreptul fundamental al acestuia să ia parte la judecarea respectivei cauze și astfel să ia la cunoștință de citația respectivă.
Astfel, nu excludem ca pe viitor această metoda să fie efectiv utilizată și în cadrul proceselor din România, dat fiind faptul că din analiza dispozițiilor legale, un astfel de mijloc s-ar încadra în condițiile enunțate.
4. Avantajele și riscurile derivând dintr-o astfel de soluție
Aflându-ne în secolul vitezei, în mod evident, citarea prin intermediul mijloacelor de socializare poate conduce la o celeritate sporită a soluționării cauzelor prin comunicarea mult mai rapidă a documentelor procesuale și totodată la evitarea situațiilor citării prin publicitate, care prin raportare la practica de zi cu zi s-au dovedit a fi ineficiente și invechite.
Cu toate acestea, sunt și anumite riscuri derivând în mod implicit din utilizarea acestui mijloc de comunicare, cum ar fi considerarea sau nu a procedurii de citare legal îndeplinită, astfel încât garanțiile dreptului la aparare ale persoanei citate să fie respectate. De asemenea, o altă problemă ar fi legată de posibilitatea încălcării drepturilor persoanei la viața intimă citate prin postarea publică a documentelor pe pagina de Facebook a instanței.
5. Concluzie
Cel mai probabil până la momentul la care citarea prin Facebook va dobândi un caracter generalizat va mai trece o perioadă de timp, perioadă în care, pe de o parte, să se conștientizeze avantajele acestui tip de comunicare, iar pe de alta parte, să se poată asigura logistica necesară în vederea asigurării confidențialității informațiilor transmise. Important în acest moment este faptul că a existat o idee inovatoare, care cu siguranță încolțise și în mințile altor practicieni, însă probabil nu au avut încă prilejul sau curajul să o pună în aplicare. Alea iacta est.
Acest articol nu reprezintă consultanţă juridică. Pentru mai multe informaţii vă rugăm să vă adresaţi office@filipandcompany.com
