Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că neindicarea pe factura fiscală depusă de avocat a numărului de dosar în care a fost acordată asistența juridică echivalează cu nedovedirea cheltuielilor de judecată.
O societate care activează în domeniul agricol a solicitat Tribunalului Timiș obligarea unei alte societăți la plata unor sume cu titlu de daune pentru prejudiciile cauzate prin tulburarea dreptului de folosință asupra unui teren. În subsidiar, a cerut obligarea unei alte societăți la plata aceleași sume pentru recoltarea ilicită a culturii de soia. Tribunalul Timiș a respins cererea reclamantei, însă a admis o cerere reconvențională a pârâtei vizată de solicitarea subsidiară. Ulterior, instanța de apel a respins apelul, însă a respins și cererea reconvențională. Înalta Curte a anulat recursul reclamantei deoarece acesta nu era motivat.
Pe lângă problema de drept principală, hotărârea Înaltei Curți este relevantă și pentru ceea ce înseamnă cheltuielile de judecată la care este îndreptățită partea câștigătoare. Mai exact, instanța a refuzat să acorde o parte din cheltuielile de judecată deoarece factura fiscală depusă nu specifica dosarul pentru care a fost acordată asistența juridică. Înalta Curte de Casație și Justiție a ajuns la concluzia că nu s-a dovedit suma conform cerințelor legale.
