În contextul în care starea de urgență urmează să înceteze, iar starea de alertă urmează să intre în vigoare în data de 15 mai 2020, am răspuns mai jos la principalele întrebări care apar în această situație.
- Ce este starea de alertă?
1.1 Reglementare. Scop
Regimul stării de alertă este reglementat de OUG 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență („OUG 21/2004”). OUG 21/2004 a fost adoptată în contextul înmulțirii atentatelor teroriste internaționale pentru gestionarea unor eventuale crize la nivel național.
Scopul OUG 21/2004
- Oferă cadrul legislativ pentru prevenirea şi gestionarea situațiilor de urgență, asigurarea şi coordonarea resurselor umane, materiale, financiare şi de altă natură necesare restabilirii stării de normalitate.
- Practic, ordonanța vizează măsurile pe care autoritățile publice le pot lua în anumite situații excepționale care nu reclamă instituirea stării de urgență sau a stării de asediu, dar care perturbă societatea și care necesită o intervenție promptă.
1.2 Potențiale vicii de neconstituționalitate
În data de 6 mai 2020, Avocatul Poporului a ridicat o excepție de neconstituționalitate în ce privește OUG 21/2004 (în ansamblul său) întemeiată pe art. 1 alin. (5), art. 53 (restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale) și art. 63 alin. (1) din Constituția României. Nu s-a fixat încă termen de judecată pentru dezbaterea acestei excepții de neconstituționalitate.
Critica principală constă în faptul ca OUG 21/2004 permite dispunerea unor măsuri de restrângere a exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale prin acte administrative.
Critică de asemenea lipsa de previzibilitate a OUG 21/2004:
- Starea de alertă nu are consacrare constituțională și ar trebui detaliate condițiile în care se poate dispune;
- Nu definește înțelesul noțiunii de „stare de alertă”, ci se limitează la a menționa că aceasta se dispune în condițiile ordonanței;
- Ordonanța abilitează luare oricăror măsuri, în lipsa unor condiții, modalități și criterii clare.
De asemenea, se argumentează că poate da naștere unor restrângeri ale drepturilor și libertăților fundamentale cu nerespectarea art. 53 din Constituție care prevede că orice asemenea ingerință se poate face numai prin lege.
1.3 Noțiune
Potrivit normelor menționate, starea de alertă se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acțiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populației, limitare şi înlăturare a consecințelor situației de urgență.
Situația de urgență este definită la rândul ei drept un eveniment excepțional, cu caracter non militar, care amenință viața sau sănătatea persoanei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale, pentru restabilirea stării de normalitate fiind necesare adoptarea de acțiuni urgente și alocarea de resurse specializate, precum și managementul unitar al acestora.
Printre tipurile de risc care ar putea determina o situație de urgență, OUG 21/2004 face referire la cazuri de forță majoră determinate de incendii, cutremure, inundații, accidente, explozii, avarii, alunecări sau prăbușiri de teren, îmbolnăviri în masă și altele.
- Cum se instituie starea de alertă?
Starea de alertă se declară la nivel național sau la nivelul mai multor județe de către Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență („CNSSU”) cu acordul prim-ministrului. De asemenea, tot CNSSU declară încetarea stării de alertă.
Hotărârea de declarare a stării de alertă va cuprinde (i) baza legală; (ii) perioada de aplicare; (iii) măsurile dispuse; și (iv) obligațiile cetățenilor şi ale operatorilor economici în ceea ce privește participarea la activități în folosul comunităților locale.
Declararea stării de alertă în cazul situațiilor de urgență la nivel național sau pe teritoriul mai multor județe se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
- Care sunt limitele teritoriale și temporale ale stării de alertă?
Spre deosebire de normele care reglementează regimul stării de urgență, OUG 21/2004 nu prevede o durată maximă pentru care măsura stării de alertă poate fi dispusă.
Sub aspect teritorial, starea de alertă poate fi declarată la nivel național, la nivelul mai multor județe, la nivelul unui județ ori la nivelul unei unități administrativ-teritoriale, în funcție de aria afectată de situația de urgență.
Mai mult, în funcție de evoluția situației de urgență care a determinat declararea stării de alertă, durata sau aria acesteia se poate prelungi ori extinde sau restrânge, după caz.
- Ce măsuri pot fi luate pe durata acestei stări?
Potrivit OUG 21/2004, pe timpul stării de alertă se pot dispune orice măsuri care sunt necesare pentru înlăturarea stării de forță majoră, cu condiția să fie proporționale cu situațiile care le-au determinat. Aceste măsuri se aplică cu respectarea condițiilor și limitelor prevăzute de lege.
- Ce se întâmplă cu măsurile luate în baza ordonanțelor militare?
Regimul juridic al ordonanțelor militare este reglementat de OUG 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență („OUG 1/1999”).
În cazul stării de urgență, ordonanțele militare se emit în limitele stabilite prin decretul de instituire a stării de urgență. De asemenea, printre elementele pe care trebuie să le cuprindă ordonanța militară se numără și perioada de aplicare. În ceea ce privește ordonanțele militare emise în considerarea stării de urgență decretate de Președinte prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență (astfel cum a fost prelungită prin Decretul nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgență), deși nu în toate cazurile este menționată durata măsurilor luate, totuși acestea sunt luate pentru aplicarea dispozițiilor celor două decrete menționate.
Prin urmare, câtă vreme decretele de instituire a stării de urgenta își încetează aplicarea și măsurile de aplicare luate în considerarea acestora ar trebui să își înceteze aplicarea. Cu toate acestea, nu este exclus ca o parte din măsurile respective să fie incluse ulterior în hotărârile și actele emise pe durata stării de alertă.
