Deși declarată neconstituțională, practica de a suspenda contractul de muncă pe durata cercetării disciplinare este încă menținută în reglementările interne ale unor angajatori. Cu toate acestea, dispunerea suspendării contractului de muncă în contextul inițierii cercetării disciplinare ar putea atrage obligarea angajatorilor la plata daunelor morale pentru prejudiciile cauzate angajaților de măsura nelegală a suspendării contractului de muncă.
Astfel, potrivit jurisprudenței recente a Curții de Apel Constanța, suspendarea contractului individual de muncă prin actul unilateral al angajatorului, justificată prin începerea cercetării disciplinare, nu mai are niciun temei legal, având în vedere declararea neconstituționalității dispozițiilor art. 52 alin. (1) lit. a) din Codul Muncii încă din anul 2016. O astfel de măsură abuzivă, lipsită de altfel de temei legal, produce un prejudiciu moral angajatului, care dă dreptul acestuia la despăgubiri. Pentru a accesa acest drept la despăgubiri, angajatul trebuie să dovedească situația premisă și să indice elemente verificabile, consecințele actelor abuzive ale angajatorului putând fi de notorietate și determinate în mod logic. Pe de altă parte, angajatul trebuie să dovedească împrejurări cu totul excepționale atunci când susține producerea unui prejudiciu moral deosebit.
Față de concluziile Curții de Apel redate mai sus, recomandăm actualizarea reglementărilor interne pentru a elimina și/ sau alinia orice prevedere care, în urma multiplelor modificări legislative, nu mai este în acord cu poziția actuală a legiuitorului.
