Printr-o decizie recentă, pronunțată în cadrul unei cereri de decizie preliminară, Curtea Europeană de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că articolul 13 alineatul (2) din Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2013/55/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 20 noiembrie 2013, precum și articolele 45 și 49 din TFUE trebuie interpretate în sensul că o cerere de acces la o profesie reglementată și de autorizare a exercitării acesteia în statul membru gazdă, formulată, în temeiul articolului 13 alineatul (2) amintit, de o persoană care, pe de o parte, este titulara unui titlu de calificare referitor la această profesie eliberat într-un stat membru în care profesia menționată nu este reglementată și care, pe de alta parte, nu îndeplinește cerința de a fi exercitat aceeași profesie pe durata minimă prevăzută la acest articol 13 alineatul (2) trebuie să fie evaluată de autoritatea competentă a statului membru gazdă în lumina articolului 45 sau 49 TFUE.
Pe de altă parte, Curtea reține că articolele 45 și 49 din TFUE, coroborate cu articolul 4 alineatul (3) din TUE trebuie interpretate în sensul că autoritatea competentă din statul membru gazdă sesizată cu o cerere de autorizare a exercitării unei profesii reglementate în acest stat membru este obligată să considere drept veridică o diplomă eliberată de autoritatea unui alt stat membru și nu poate, în principiu, să repună în discuție nivelul cunoștințelor și al calificărilor pe care această diplomă permite să se prezume că a fost dobândit de solicitant.
Numai atunci când are îndoieli serioase, întemeiate pe elemente concrete care constituie o serie concordantă de indicii ce sugerează că diploma de care se prevalează solicitantul nu reflectă nivelul cunoștințelor și al calificărilor pe care permite să se prezume că au fost dobândite de acesta, autoritatea menționată poate solicita autorității emitente reexaminarea în lumina acestor elemente a temeiniciei eliberării diplomei în discuție, aceasta din urmă autoritate trebuind, dacă este cazul, să o retragă.
Atunci când autoritatea emitentă a reexaminat temeinicia eliberării sale, fără a o retrage, numai cu titlu excepțional, în cazul în care împrejurările speței ar evidenția în mod vădit lipsa de veridicitate a acestei diplome, autoritatea statului membru gazdă poate repune in discuție temeinicia eliberării diplomei respective.
