Începând cu data de 9 martie 2022, a încetat starea de alertă pe teritoriul României, care fusese inițiată din 15 mai 2020. În această perioadă au fost adoptate o serie de acte normative privind diverse măsuri aplicabile, inclusiv în domeniul dreptului muncii. Cele mai importante efecte ale încetării stării de alertă asupra acestor măsuri includ:
1. Necesitatea renegocierii contractelor colective de muncă
Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 prevedea că „valabilitatea contractelor colective și acordurilor colective de muncă se prelungește pe durata stării de alertă, precum și pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acesteia”. Ca efect al încetării stării de alertă, se impune reinițierea negocierilor colective de către angajatorii care se găsesc în situația unui contract colectiv de muncă expirat, cu 45 de zile înainte de expirarea acestora.
2. Actualizarea actelor adiționale privind implementarea telemuncii
La debutul pandemiei, telemunca a fost una dintre măsurile pe care angajatorii le puteau lua în mod unilateral, tocmai pentru a combate efectele epidemiologice ale pandemiei, iar după instituirea stării de alertă telemunca putea fi instituită numai cu acordul angajaților. Cea mai comună soluție adoptată de angajatori a fost să aplice telemunca temporar, doar până la încetarea stării de alertă. Prin urmare, aceste prevederi încetează automat, angajatorii având dreptul să ceară salariaților să se întoarcă la birou. În schimb, dacă actele adiționale se referă la aplicarea telemuncii pe perioade nedeterminate, angajatorii se vor găsi în situația în care, deși starea de alertă s-a încheiat, telemunca va continua. Practic, va fi necesar acordul angajatului pentru întoarcerea la birou.
3. Măsura acordării de zile libere plătite salariaților pentru supravegherea copiilor cu vârsta de până la 12 ani inclusiv, precum şi pentru părinţii care au în întreţinere copii sau adulţi cu handicap cuprinşi într-o formă de învăţământ (respectiv înscrişi în cadrul unei unităţi de învăţământ preuniversitar, inclusiv de educaţie timpurie antepreşcolară), este aplicabilă în situaţia limitării sau suspendării activităţilor didactice care presupun prezenţa fizică a copiilor în unităţile de învăţământ în care sunt înscriși nu numai pe perioada stării de alertă, ci şi după încetarea acesteia, dar nu mai târziu de finalizarea cursurilor anului şcolar 2021-2022 (fără a se include vacanţele).
4. Măsuri economice
4.1 Ca urmare a derogărilor introduse de legiuitor pe durata stării de alertă, angajatorul avea posibilitatea de a dispune șomajul tehnic, întrerupând total sau parțial activitatea, indemnizația fiind decontată de stat. Odată cu încetarea stării de alertă nu se vor mai aplica aceste motive speciale, însă angajatorii vor putea în continuare să implementeze șomajul tehnic în condițiile generale prevăzute de Codul muncii, diferența constând în faptul că indemnizațiile datorate salariaților nu vor mai fi decontate de stat.
4.2 Mecanismul Kurzarbeit prevedea posibilitatea angajatorului de reduce timpul de muncă al salariaților cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară, prevăzută în contractul individual de muncă, în cazul reducerii temporare a timpului de muncă determinat de instituirea stării de alertă pe perioada acesteia, precum și pe o perioadă de până la 3 luni de la data încetării ei (prin urmare, indemnizațiile pentru activitate redusă vor putea fi acordate încă trei luni de la data încetării stării de alertă).
