Prin cererea de chemare în judecată înregistrată în anul 2019, debitoarea a solicitat să fie constatată stingerea obligației sale fiscale ca prescrisă invocând faptul că nu au fost efectuate acte de executare silită de către creditor din anul 2013. În speță, societatea debitoare a fost radiată în anul 2012.
ICCJ a stabilit că nu îi poate fi imputat creditorului că a rămas în pasivitate atât timp cât debitorul său a fost radiat și, deci, a încetat să mai aibă existență juridică și să fie subiect de drept căruia să îi poată fi pretinsă executarea obligațiilor.
Astfel, ICCJ a stabilit că nu se poate vorbi despre o curgere a termenului de prescripție împotriva creditorului atât timp cât acesta nu a avut putința de a acționa împotriva debitorului deoarece nu a fost lămurit, din punct de vedere juridic, cine este partea succesoare în raportul juridic din care a luat naștere dreptul a cărui executare este solicitată.