Legea pajiştilor –se pot realiza noi capacităţi de producere a energiei regenerabile pe pajişti?

OUG 34/2013

Însumând aproximativ 4,9 milioane de ha din suprafaţa teritorială a României, pajiştile reprezintă o categorie de terenuri oferind potenţial ridicat în dezvoltarea unor proiecte destinate obţinerii energiei regenerabile.

Reglementarea  regimului  de  organizare,  administrare  şi  exploatare  a  pajiştilor  s-a  realizat  în trecut prin Legea nr. 214/2011.   Datorită prevederilor neuniforme ale acestui act normativ, care au condus la imposibilitatea implementării acestora, în scopul aplicării dispoziţiilor europene în materie, pentru facilitarea accesului crescătorilor de animale  la suprafeţele de pajişti disponibile, aflate  atât  în  domeniul  public,  cât  şi  în  circuitul  agricol  privat,  s-a  adoptat  în  13  mai  2013 Ordonanţa   de   Urgenţă   a   Guvernului   nr.   34/2013   privind   organizarea,   administrarea   si exploatarea pajistilor permanente şi pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.   OUG   34/2013   abrogă   în   integralitate   prevederile   Legii   nr.   214/2011,   aducând importante modificări regimului juridic al pajiştilor.

Din păcate, OUG 34/2013 include la rândul ei prevederi la fel de neclare sau necorelate cu restul legislaţiei  în  vigoare,  instituind  o  serie  de  piedici  nejustificate  pentru  investitorii  în  energie regenerabilă şi nu numai.  OUG 34/2013 trebuie privită în context; amintim modificările recente aduse  Legii  nr.  220/2008  pentru  stabilirea  sistemului  de  promovare  a  producerii  energiei  din surse  regenerabile  de  energie  în  sensul  reducerii  schemei  suport  pentru  energia  obţinută  din surse solare si în sensul introducerii cerintei scoaterii terenului din circuitul agricol până la data de 31 decembrie 2013 ca şi condiţie pentru obţinerea facilităţilor economice.

Datorita prevederilor legale lacunare ale OUG 34/2013 şi a intrării in vigoare abia în data de 24 decembrie 2013 a Normelor Metodologice care ar fi trebuit (sau mai precis, ar fi fost de aşteptat) să clarifice procedura de urmat în situaţia investitiilor în producerea şi utilizarea de energie din surse regenerabile, este puţin probabil ca un investitor să fi reuşit în acest interval îndeplinirea tuturor procedurilor care să-i permita obtinerea avantajelor derivate din schema suport acordată conform Legii nr. 220/2008.

Legea  de  aprobare  a  OUG  34/2013  este  în  prezent  în  Camera  Deputaţilor.  Forma  propusă  în raportul  comun  al  Comisiei  pentru  agricultură,  silvicultură,  industrie  alimentară  şi  servicii specifice şi Comisiei   pentru  administraţie  publică, amenajarea  teritoriului şi echilibul  ecologic înceacă  să  repare  multe  din  erorile  sau  exagerările  din  OUG  34/2013.  Rămâne  de  văzut  dacă legea, aşa cum va fi ea adoptată, va menţine sau nu aceste propuneri ale comisiilor specializate.

Noţiunea de pajişti

Definite  prin  OUG  34/2013,  pajiştile  sunt  suprafeţe  agricole  de  paşuni  şi  fâneţe,  naturale  sau cultivate, folosite pentru producţia de iarbă sau de alte plante erbacee furajere, care nu au fost

incluse  timp  de  cel  puţin  5  ani  în  sistemul  de  rotaţie  a  culturilor  si  care  sunt  utilizate  pentru păşunatul  animalelor  şi  producerea  de  furaje,  cu  respectarea  bunelor  condiţii  agricole  si  de mediu,  asa  cum  este  prevazut  la  alin.  (1)  al  art.  6  din  Regulamentul  (CE)  nr.  73/2009  pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori.

Interzicerea scoaterii definitive sau temporare din circuitul agricol a pajiştilor

Prin  OUG  34/2013,  deţinătorii  de  pajişti  sunt  obligaţi  să  menţină  suprafaţa  totală  ocupată  de pajişti  la  1  ianuarie  2007,  aşa  cum  este  prevăzut  în  primul  paragraf  al  alin.  (2)  al  art.  6  din Regulament (şi înregistrată în registrul agricol ca păşune/fâneaţă la acea dată).

Prin modificările aduse Legii fondului funciar nr. 18/1991, schimbarea categoriei de folosinţă în alte categorii de folosinţă a pajiştilor, înregistrate ca atare în registrul agricol la data de 1 ianuarie 2007,  aşa  cum  este  prevăzut  în  primul  paragraf  al  alin.  (2)  al  art.  6  din  Regulament,  este  de asemenea  interzisă.  Actele  administrative  sau  juridice  emise  ori  încheiate  cu  nerespectarea acestor prevederi sunt lovite de nulitate absolută.

OUG  34/2013  interzice  scoaterea  definitivă  sau  temporară  din  circuitul  agricol  a  pajiştilor. Ordonanţa  nu  face  distincţie  între  pajiştile  situate  în  intravilan  şi  cele  situate  în  extravilan,  de unde rezultă că interdicţia vizează ambele categorii.

Aplicarea în mod nediferenţiat a acestei interdicţii de scoatere definitivă sau temporară din circuitul agricol a pajiştilor şi de schimbare a categoriei lor de folosinţă ar duce din punctul nostru de vedere la o situaţie de inechitate, având în vedere că de cele mai multe ori, pajiştile situate în intravilan sunt loturi de teren localizate chiar în mijlocul unor localităţi rurale, în zone populate de case, achiziţionate de proprietari tocmai pentru construirea unor locuinţe; în alte situaţii, astfel de pajişti din intravilan urmau a fi ocupate de investiţii proiectate deja şi aflate în curs de obţinere a avizelor şi autorizaţiilor, pentru realizarea cărora este necesară scoaterea din circuitul agricol a unor suprafeţe de pajişti, pajişti introduse in intravilan de cele mai multe ori printr-un PUZ iniţiat de investitor sau pentru care autoritatea locala a aprobat un PUG de extindere a intravilanului.

Legiuitorul  pare  să  fi  sesizat  lipsa  de  echitate  a  unei  asemenea  reglementări  nediferenţiate. Astfel,  în  forma  legii  de  aprobare  a  OUG  34/2013,  se  exclud  de  la  aplicarea  prevederilor ordonanţei obiectivele de investiţie aprobate anterior intrării în vigoare a prezentei legi, pentru realizarea  cărora  este  necesară  scoaterea  definitivă  din  circuitul  agricol  a  unor  suprafeţe  de pajişti, precum şi obiectivelor de investiţie care au fost introduse în intravilan prin documentaţii urbanistice PUG/PUZ, anterior intrării în vigoare a legii.

Nu este însă clar ce înseamnă investiţii aprobate anterior intrării în vigoare a legii. Poate fi vorba eventual de obţinerea unui PUZ pentru respectiva investiţie, sau a unui certificat de urbanism în scopul   obţinerii   unei   autorizaţii   de   construire   pentru   respectiva   investiţie.   Nu   credem   că legiuitorul  s-ar  putea  referi  la  obţinerea  unei  autorizaţii  de  construire,  de  vreme  ce  la  acest moment,  sub  imperiul  OUG  34/2013,  autorităţile  locale  nu  ar  putea  elibera  o  autorizaţie  de construire pentru o investiţie pe o pajiste situată în intravilan deoarece ar fi interzisă scoaterea din circuitul agricol a unui asemenea teren, iar o asemenea scoatere din circuitul agricol s-ar face chiar prin autorizaţia de construire, potrivit Legii 50/1991.

Mai mult, între modificările propuse de comisiile specializate menţionate mai sus, se propune ca interdicţia  de  scoatere  din  circuitul   agricol   să  vizeze  doar  pajiştile  situate  în  extravilanul localităţilor. În vederea introducerii unei pajişti în intravilan se menţine însă obligaţia existentă în  OUG  34/2013  de  obţinere  a  avizului  Ministerului  Agriculturii  şi  Dezvoltării  Rurale  şi  de aducere  de  teren  în  compensare  (astfel,  beneficiarul  introducerii  în  intravilan  ar  trebui  să recupereze in terenurile neproductive o suprafaţă egală cu cea aprobată a fi inclusă în intravilan).

Din forma legii propusă de comisii, ar rezulta aşadar că după introducerea în intravilan, se pot scoate din circuitul agricol pajiştile pentru dezvoltarea oricărui tip de investiţie, nu doar a celor reglementate cu titlu de excepţie de OUG 34/2013, excepţii pe care le enumerăm mai jos.

Proiecte pentru care se poate obţine scoaterea din circuitul agricol a pajiştilor

Cu titlu de excepţie, scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a pajiştilor se poate face cu avizul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru: a)amplasarea de construcţii care   deservesc   activităţi   agricole;   b)reţele   de   comunicaţii   electronice   sau   elemente   de infrastructură necesare susţinerii acestora; c)refugii montane în caz de urgenţă; d)înfiinţarea de noi  capacităţi  de  producere  a  energiei  regenerabile,  care  să  nu  afecteze  buna  exploatare  a pajiştilor, declarate de utilitate publică pentru lucrări de interes naţional, judeţean sau local, în condiţiile    Legii    nr.    33/1994    privind    exproprierea    pentru    cauză    de    utilitate    publică, republicată;e)amplasarea   obiectivelor   de   interes   naţional,   judeţean   sau   local,   declarate   de utilitate  publică,  în  condiţiile  legislaţiei  în  vigoare;  f)lucrări  privind  apărarea  ţării,  ordinea publică  şi  siguranţa  naţională,  declarate  de  utilitate  publică  în  condiţiile  Legii  nr.  33/1994, republicată;g)lucrări în cadrul  unor programe de dezvoltare locală/judeţeană/regională  iniţiate de autorităţile administraţiei publice locale.

Dincolo de obţinerea avizului Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, beneficiarul scoaterii definitive din circuitul agricol a pajiştilor are obligaţia să recupereze din terenurile neproductive sau neagricole o suprafaţă egală cu cea aprobată a fi scoasă definitiv din circuitul agricol. Recuperarea acestor terenuri trebuie să fie făcută anticipat, cel mai târziu până la data stabilită în actul prin care se aprobă scoaterea definitivă din circuitul agricol a acestor suprafeţe, astfel încât să nu scadă suprafaţa de pajişti. Pe terenurile recuperate, se efectuează lucrările de refacere a covorului vegetal.

Aşadar, OUG 34/2013 instituie cu caracater de excepţie posibilitatea dezvoltatorilor de energie regenerabila  de  a  beneficia  de  scoaterea  în  anumite  cazuri  a  pajiştilor  din  circuitul  agricol  în vederea realizării unor astfel de investiţii.

Prima excepţie este cea regăsită în art. 5, alin. (3), lit. d) din OUG 34/2013: pajiştile pot fi scoase definitiv sau temporar din circuitul agricol  în vederea înfiinţării de noi capacităţi de producere a energiei  regenerabile,  care  să  nu  afecteze  buna  exploatare  a  pajiştilor,  declarate  de  utilitate publica  pentru  lucrări  de  interes  national,  judeţean  sau  local,  în  condiţiile  Legii  nr.  33/1994 privind  exproprierea  pentru  cauză  de  utilitate  publică,  republicată.  Prin  urmare,  pentru  ca  un dezvoltator să beneficieze de aceasta excepţie, trebuie îndeplinite în mod cumulativ urmatoarele condiţii:

  • Obţinerea unui aviz din partea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
  • Realizarea acestor investiţii să nu afecteze viitoarea exploatare a pajiştilor;
  • Investiţiile să fie declarate de utilitate publica în condiţiile Legii nr. 33/1994;
  • Recuperarea anticipată a unei suprafeţe egale cu cea aprobata a fi scoasă definitiv din circuitul agricol din terenurile neproductive sau neagricole. Pe terenurile recuperate trebuie să se efectueaze toate lucrarile necesare pentru refacerea covorului

Obţinerea unei decizii de scoatere din circuitul agricol a unei pajişti devine aşadar extrem de complicată şi costisitoare. Recuperarea anticipată a unor terenuri neproductive sau neagricole disponibile pentru a înlocui pajistile scoase definitiv din circuitul agricol este o măsură injustă, atâta timp cât obţinerea deciziei de scoatere din circuitul agricol este cel putin incertă la data recuperării.

Legiuitorul nu clarifică ce înseamnă că investiţiile nu afectează viitoarea exploatare a pajiştilor, nici în ordonanţă, nici în normele de aplicare. E greu de imaginat de exemplu cum ar putea fi

exploatate în continuare ca păşuni nişte terenuri pe care se vor amplasa panouri fotovoltaice, sau stâlpi pentru turbine eoliene. Sperăm că vor fi date lămuriri prin legea de aprobare aşa cum va fi adoptată, sau prin metodologia de scoatere din circuitul agricol a pajiştilor. O astfel de metodologie urma să fie aprobată prin oridin al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei, însă până la această dată acest ordin nu a fost adoptat.

De asemenea, modalitatea de aplicare a prevederilor Legii nr. 33/1994 privind exproprierea este neclară. Pot exista multiple interpretări: declaraţia de utilitate publică ar trebui să fie urmată de expropriere,  sau  simpla  declarare  a  utilităţii  publice.  Interpretarea  cea  mai  logică  (confirmată ulterior apariţiei ordonanţei şi de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale) este cea în care  este  este  suficientă  doar  îndeplinirea  procedurilor  privind  declararea  de  utilitate  publică, fără a se proceda mai departe la expropriere. O interpretare contrară, în sensul că exproprierea în sine este o condiţie necesară pentru aprobarea scoaterii din circuitul agricol a unei pajişti, ar conduce la rezultatul că orice proiect privat ar fi imposibil de dezvoltat pe astfel de terenuri.

Declararea utilităţii publice este la rândul ei o procedură greoaie, ce implică o cercetare prealabilă şi formalităţi de publicitate; aceasta este condiţionată de înscrierea lucrării în  planurile urbanistice şi de amenajare a teritoriului, aprobate conform legii, pentru localităţi sau zone unde se intenţionează executarea lucrării de utilitate publică.

Legea  de  aprobare  de  OUG  34/2013,  în  forma  aflată  la  Camera  Deputaţilor,  elimină  condiţia declarării  utilităţii  publice,  semn  că  legiuitorul  a  sesizat  lipsa  de  fundament  a  unei  astfel  de prevederi,  care  deocamdată  este  în  vigoare.  De  asemenea,  cerinţele  recuperării  de  teren  şi  a refacerii  covorului  vegetal  se  abrogă  în  forma  legii  de  aprobare  aflată  la  Camera  Deputaţilor. Comisiile specializate par însă să nu fie de acord cu o asemenea prevedere.

O alta posibilitate de scoatere din circuitul agricol a pajiştilor pentru amplasare a unor investiţii pentru producerea si utilizarea energiei regenerabile este prevazută în art. 7, lit. c) din Normele Metodologice. Acestea, însa pot fi realizate exclusiv în scopul asigurării energiei pentru consumul propriu al exploataţiei (respectiv adăposturi pentru animale, anexe gospodăreşti ale exploataţiilor agricole pentru mulsul sau tunsul animalelor, pentru maşini agricole si utilaje, pentru depozitarea furajelor, pentru aducţii de apa), sub rezerva neafectarii exploatării pajiştilor. Prin urmare, acestea nu reprezinta proiecte autonome capabile să producă mari cantitati de energie pentru a fi distribuite pe pieţele reglementate.

Un alt aspect important al schimbărilor introduse de OUG 34/2013 este reprezentat de regimul răspunderii   juridice   în   privinţa   organizării,   amenajării   şi   exploatării   pajiştilor,   în   special răspunderea contravenţională.

Conform OUG 34/2013 scoaterea din circuitul agricol a terenurilor având categoria de folosinţă pajişte fără aprobările legale în vigoare constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 de lei la 10.000 de lei. În cazul săvârşirii contravenţiei menţionate anterior, sancţiunea complementară  constând  în  desfiinţarea  lucrărilor  şi  aducerea  terenului  în  starea  iniţială  pe cheltuiala contravenientului se va aplica de asemenea.

Schimbarea destinaţiei de pajişte în alte categorii de folosinţă fără aprobările legale în vigoare, sancţionată cu amendă având limitele între 5.000 şi 10.000 de lei şi cu pedeapsa complementară obligatorie   a   desfiinţării   lucrărilor   şi   aducerii   terenului   în   starea   iniţială   pe   cheltuiala contravenientului, a fost introdusă nu în OUG 34/2013 unde ar fi fost de aşteptat, ci în art. 1071 din   Legea   nr.   18/1991,   care   constituie   dreptul   comun   pentru   folosirea,   administrarea, organizarea şi exploatarea terenurilor din circuitul agricol.

OUG 34/2013 introduce o nouă contravenţie sancţionând amplasarea pe pajişte a altor obiective de investiţii decât cele prevăzute cu titlu de excepţie de lege.

In  privinţa  persoanelor  abilitate  să  constate  săvârşirea  contravenţiilor,  dacă  prin  dispoziţiile Legii  anterioare,  legea  214/2011,  agenţii  constatatori  erau  prevăzuţi  în  mod  special  ca  fiind persoanele împuternicite de consiliul local, de camerele agricole şi de instituţia prefectului, OUG 34/2013  conferă  competenţă  persoanelor  împuternicite  de  structurile  centrale  şi  locale  cu atribuţii   în   domeniu,   aflate   în   subordinea   Ministerului   Agriculturii   şi   Dezvoltării   Rurale, primarilor şi împuterniciţilor acestuia, respectiv poliţiştilor de frontieră în zonele lor specifice de competenţă.

Acest articol nu reprezintă consultanţă juridică. Pentru mai multe informaţii vă rugăm să vă adresaţi office@filipandcompany.com.

Share this

Continuous recruitment


    doc,docx,pdf,odc file types with 4mb maximum size

    Think ahead!


      doc,docx,pdf,odc file types with 6mb maximum size


      doc,docx,pdf,odc file types with 6mb maximum size


      doc,docx,pdf,odc file types with 6mb maximum size

      Vrei să știi cum îți vom utiliza datele cu caracter personal? Click aici pentru mai multe detalii.

      Think ahead! Practice at Filip & Company!


        doc,docx,pdf,odc file types with 6mb maximum size


        doc,docx,pdf,odc file types with 6mb maximum size


        doc,docx,pdf,odc file types with 6mb maximum size

        Vrei să știi cum îți vom utiliza datele cu caracter personal? Click aici pentru mai multe detalii.

        Legal Assistant


          doc,docx,pdf,odc file types with 4mb maximum size

          Webinars


            Continuous recruitment


              doc,docx,pdf,odc file types with 4mb maximum size

              Think ahead! Practice at Filip & Company!


                doc,docx,pdf,odc file types with 6mb maximum size


                doc,docx,pdf,odc file types with 6mb maximum size


                doc,docx,pdf,odc file types with 6mb maximum size

                Vrei să știi cum îți vom utiliza datele cu caracter personal? Click aici pentru mai multe detalii.

                Webinars