I.SALARIUL MINIM PE ECONOMIE ȘI FORMULA DE INDEXARE

Guvernul  a  decis  prin  Hotărarea  de  Guvern  cu  nr.  1017  din  30  decembrie  2015  majorarea salariului de bază minim brut pe ţară la suma de 1.250 lei începând cu data de 1 mai 2016. Astfel, în perioada 1 ianuarie  – 30 aprilie 2016 valoarea  salariului minim va continua  să  fie 1.050 lei, valoare aplicabilă de la 1 iulie 2015.

Ce este interesant în această perioada este intenția Guvernului de a introduce un mecanism de indexare care să stea la baza majorării automate a salariului minim pe economie, care ar trebui să se aplice începând cu anul viitor.

În acest sens, Guvernul  a adoptat în ședința din data de 13 ianuarie 2016 un memorandum cu tema  „Constituirea  unui  grup  de  lucru  în  vederea  elaborării  unui  mecanism  transparent  de stabilire  a  salariului  de  bază  minim  brut  pe  ţară  garantat  în  plată”,  grup  care,  potrivit declarațiilor de presă ale purtatorului de cuvânt al Guvernului, va demara lucrările în perioada imediat următoare privind pregătirea acestui mecanism automat de indexare.

La acest moment, există la nivel european mecanisme de indexare a salariului minim pe economie în țări precum Belgia, Luxemburg, Malta, Slovenia, Franța, Olanda. În aceste țări mecanismul automat de ajustare a salariului minim pe economie prin indexare este dublat de proceduri de negociere purtate între angajatori, sindicate și stat (Belgia) sau consultări institutionalizate între angajatori și sindicate (Franța, Luxemburg, Olanda, Slovenia).

La polul opus, stabilirea salariului minim prin decizie unilaterală a statului – cum se întâmplă la nivelul României – mai este întâlnită la nivel european în state precum Grecia, Irlanda sau Cehia.

Așadar, va fi interesant de urmărit în perioada imediat următoare cum evoluează lucrările grupului de lucru constituit de către Guvern și, mai ales, formulă la care se va ajunge pentru ajustarea automată a valorii salariului minim pe economie și momentul de la care această se va aplică.

II.        MODIFICAREA LEGII DIALOGULUI SOCIAL

În  Monitorul  Oficial  cu  numărul  26  din  data  de  14  ianuarie  2016  a  fost  publicată  Legea  nr. 1/2016 pentru modificarea și completarea Legii dialogului social nr. 62/2011, aceasta din urmă urmând  a  fi  republicată.  Noile  prevederi  legislative  urmează  să  se  aplice  la  trei  zile  de  la publicare, respectiv începand cu data de 17 ianuarie 2016.

Despre modificarile legislative urmărite de proiectul normativ în discuție am vorbit și în alte rânduri (în acest sens, a se vedea articolul Noi schimbări în legea dialogului social, la adresa http://www.pelifilip.com/wp-uploads/publications/56d30-publication.pdf), astfel încât de această dată ne limităm la a reaminti pe scurt schimbările esențiale aduse prin forma finală publicată, respectiv:

1. reținerea cotizatiei sindicale la solicitarea sindicatului și cu acordul membrilor de acestuia;
2. modificarea art. 134 astfel încât reprezentarea salariaților la negocierile colective desfășurate la nivel de unitate urmează a se face de către federația sindicală atunci când nu există un sindicat reprezentativ, dar există un sindicat afiliat la o federație reprezentativă la nivel de sector. Această prevedere a dat naștere deja la o dezbatere despre necesitatea de a mai invita sau nu la negocieri reprezentanții salariaților, în măsura în care există. Credem că sunt mai multe argumente în sensul că și aceștia trebuie invitați. Astfel, art 135 alin (1) lit a) care vizează aceeasi situatie si prevede expres ca negocierea va avea loc cu federatia sindicala respectiva, „împreună cu reprezentanții aleși ai angajaților”. Așadar, credem că modificarea legislativă are rolul de a clarifica faptul că în societățile în care nu sunt aleși reprezentanți ai angajaților și nici sindicat reprezentativ, poate avea loc totuși o negociere colectivă în măsura în care există un sindicat afiliat la o federație sindicală reprezentativă;
3. stabilirea sectoarelor de activitate de către Consiliul Național Tripartit și aprobarea lor prin hotărare a Guvernului, înlăturându-se astfel orice legătură cu codul CAEN, cum se întâmplă în

Circuitul proiectului legislativ

În luna mai a anului trecut proiectul era adoptat de Camera Deputatilor și trimis spre promulgare Președintelui României, astfel încât intrarea în vigoare nu mai rămăsese decat o chestiune de timp.

Președintele a înapoiat totuși proiectul normativ Parlamentului, formulând în acest sens o cerere de reexaminare din perspectiva a două aspecte:

• diminuarea pragului de reprezentativitate al unui sindicat de la 50% cât este în prezent şi
• reexaminarea prevederilor referitoare la reţinerea cotizaţiei sindicale din salariu, în sensul asigurării dreptului angajatului de a consimţi la acest

Față de această cerere de reexaminare, Senatul, în calitate de prima cameră sesizată, a reacționat prin respingerea proiectului normativ, deși Comisia pentru muncă, familie și protecție socială din cadrul Senatului a depus un raport de adoptare cu amendamente (prin care se urmărea implementarea propunerilor Președintelui în cuprinsul viitoarei legi).

De cealaltă parte, Camera Deputaților, în calitate de cameră decizionala, a decis să adopte proiectul legislativ în urmă cererii de reexaminare, fără a implementa totuși vreuna dintre propunerile Președintelui României formulate prin cererea de reexaminare.

Astfel, nu s-a ținut cont nici de raportul specialiștilor din cadrul Comisiei pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților, prin care se propune adoptarea legii cu amendamente, astfel încât să se asigure obținerea acordului scris al salariatului membru de sindicat la încasarea cotizației pe statul de plată. Față de punctul referitor la diminuarea pragului de reprezentativitate al unui sindicat, Comisia a apreciat prin raportul ei că prin proiectul normativ în discuție nu se urmărește modificarea prevederilor referitoare la pragul de reprezentativitate din legea dialogului social, astfel încât, din acest punct de vedere, cererea de reexaminare excede cadrul de reglementare a legii transmise spre promulgare.

Ca atare, Camera Deputaților a decis să adopte și să trimită spre promulgare proiectul legislativ în aceeași formă pe care o adoptase și în luna mai a anului trecut, fără a ține cont de observațiile specialiștilor din cadrul Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Deși contextul general al intervenirii acestei legi nu este unul încurajator pentru comunitatea de afaceri, este mulțumitor totuși faptul că nu s-a dat curs propunerii de a reduce numărul minim de membri pentru constituirea unui sindicat la 35%, cât se urmărea prin cererea de reexaminare.

Președintele  României  a  promulgat  acest  proiect  legislativ  sâmbătă,  9  ianuarie  2016,  în  formă finală transmisă de Camera Deputaților (identică sub aspectul conținutului cu cea transmisă spre promulgare și în luna mai 2015), proiectul devenind astfel   Legea nr. 1/2016 pentru modificarea si completarea Legii dialogului social nr. 62/2011.

Acest articol nu reprezintă consultanţă juridică. Pentru mai multe informaţii vă rugăm să vă adresaţi office@pelifilip.com.