15 decembrie 2015

Ecaterina Maria Burlacu, Avocat senior Nicolae Olariu, Avocat asociat

 

În anticiparea finalului unui an fără schimbari majore în legislația muncii, am sumarizat o serie de  propuneri  legislative  înregistrate  în  perioada  mai  –  decembrie  2015,  însoțite  de  scurte comentarii asupra celor mai recente modificări legislative adoptate înainte de final de an.

1.      Modificarea  Legii  nr.  202/2002  privind  egalitatea  de  şanse  şi  de  tratament  între femei şi bărbaţi

Modificările relevante mediului privat aduse prin Legea nr. 229/2015 de modificare a Legii nr. 202/2002  constau  în  principal  în  introducerea  unor  definiții  ai  unor  termeni  importanți  în relațiile de muncă, instituirea programului de reintegrare profesională la revenirea din concediul de maternitate sau de creştere a copilului și înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi (denumită în continuare „ANES”).

• Noi termeni definiți în relațiile de muncă

Legea  nr.  229/2015  a  introdus  o  serie  de  definiţii  pentru  anumiți  termeni  care  nu  se  bucurau până acum de definire expresă de către legiuitor:

• „hărţuire psihologică” – prin care se înţelege orice comportament necorespunzător care are loc într-o perioadă, este repetitiv sau sistematic şi implică un comportament fizic, limbaj oral sau scris, gesturi sau alte acte intenţionate şi care ar putea afecta personalitatea, demnitatea sau integritatea fizică ori psihologică a unei persoane;
• „sex” – definit ca ansamblul trăsăturilor biologice şi fiziologice prin care se definesc femeile şi bărbaţii;
• „gen” – desemnează ansamblul format din rolurile, comportamentele, trăsăturile şi activităţile pe care societatea le consideră potrivite pentru femei şi, respectiv, pentru bărbaţi;
• „stereotipuri de gen” – noțiune prin care se au în vedere sistemele organizate de credinţe şi opinii consensuale, percepţii şi prejudecăţi în legătură cu atribuţiile şi caracteristicile, precum şi rolurile pe care le au sau ar trebui să le îndeplinească femeile şi bărbaţii.

Definirea acestor concepte este foarte relevantă în practică, întrucat oferă fie un cadru de orientare pentru încadrarea în situațiile de discriminare, fie demonstrează o optică foarte largă a legiuitorului pentru aceste noțiuni ce țin de tratamentul angajaților între ei sau din partea angajatorului. Definiții foarte largi, precum ce a termenului „harțuire psihologică” este foarte probabil să pună probleme în gestionarea relațiilor de muncă, în special având în vedere că

 

ultima perioadă fenomenul de „mobbing” a aparut ceva mai des în discuție și în relațiile de muncă din România.

• Instituirea programului de reintegrare profesională la revenirea din concediul de maternitate sau de creştere a copilului

Legea  nr.  229/2015  a  introdus  un  drept  suplimentar  în  beneficiul  părinţilor  care  revin  din concediul  de  maternitate,  din  concediul  pentru  creşterea  copiilor  în  vârstă  de  până  la  2  ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu dizabilităţi sau a concediului paternal, și anume dreptul la un program  de  reintegrare  profesională,  a  cărui  durată  este  prevăzută  în  regulamentul  intern  al companiei.  Durata  minima  este  de  5  zile  lucrătoare,  insa,  in  functie  de  politicile  companiei, aceasta poate creste.

Nerespectarea acestui drept al angajaților este sancţionată cu amendă contravenţională de la

3.000  RON  la  100.000  RON,  competenţa  constatării  încălcării  aparţinând  Inspecţiei  Muncii, prin inspectorii de muncă.

• Înfiinţarea ANES

ANES este un organ cu personalitate juridică din subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, care promovează principiul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în vederea eliminării tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex, în toate politicile şi programele naţionale.

Pe lângă atribuţiile legate de promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, ANES primeşte şi reclamaţii sau plângeri privind încălcarea dispoziţiilor referitoare la principiul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi al nediscriminării după criteriul de sex şi le transmite instituţiilor competente în vederea soluţionării şi aplicării sancţiunii şi asigură consilierea victimelor în condiţiile legii.

2.         Proiect de lege privind organizarea și desfășurarea stagiilor profesionale

Proiectul se află în prezent la Camera Deputaților care este cameră decizională ca urmare a respingerii sale de către Senat, primind până în prezent aviz favorabil de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi aviz negativ din partea Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Acest proiect își propune să fie o veritabilă „lege a internshipului”, care să ofere garanții pentru tinerii care aleg să facă un stagiu de practică. În prezent, acest din urmă obiectiv intră, doar în parte,  sub  incidența  Legii  nr.  335  din  10  decembrie  2013  privind  efectuarea  stagiului  pentru absolvenţii  de  învăţământ  superior,  lege  care  de  asemenea,  urmărește  asigurarea  tranziţiei absolvenţilor de învăţământ superior de la sistemul de educaţie la piaţa muncii.

• Sfera de aplicare mai largă decât cea a Legii nr. 335/2013

În prezent, Legea nr. 335/2013 reglementează doar tranziția către piața muncii a absolvenților de învățământ superior, nefiind astfel acoperite și alte situații tot mai des întâlnite, ca de exemplu situația studenților care desfășoară stagii de practică.

Proiectul   de   lege   va   duce   la   îndepărtarea   actualelor   restricţii   prin   extinderea   sferei   de reglementare  a  modalităţii  de  efectuare  a  stagiilor  profesionale  pentru  persoanele  cu  o  vârstă cuprinsă între 16 și 35 de ani, care sunt în cursul efectuării unui ciclu de învățământ sau care au finalizat un asemenea ciclu de învățământ, pentru a facilita tranziția între școală și piața muncii.

• Contractul de stagiu şi remuneraţia stagiarului

Activitatea stagiarului se derulează în temeiul contractului de stagiu, în schimbul unei remunerații ce nu este considerată salariu și care nu poate fi asimilată salariului în ceea ce privește contribuțiile la sistemul de asigurări sociale de stat și de șomaj, cu excepția asigurărilor

 

de sănătate ce vor fi plătite pe toată durata stagiului de organizația gazdă. Se dorește astfel înlăturarea unui vid legislativ și, totodată, acordarea mai multor drepturi stagiarilor.

Principalul avantaj pe care îl aduce acest proiect de lege este faptul că perioada în care stagiarul a desfășurat activitatea în baza contractului de stagiu ar constitui experiență profesională și vechime în specialitate, dacă stagiarul este absolvent cu studii superioare în domeniu. Pentru dovedirea desfășurării stagiului ar urma să servească certificatul de stagiu profesional, eliberat după comunicarea raportului de evaluare finală a stagiarului.

3.         Proiect de lege pentru adoptarea directivei UE în domeniul muncii – repausul săptămânal

Proiectul se află în prezent la Camera Deputaților care este cameră decizională ca urmare a respingerii sale de către Senat, primind până în prezent aviz favorabil de la (i) Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, (ii) Comisia pentru Afaceri Europene şi (iii) Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi. Proiectul a primit un aviz negativ din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Proiectul  propune  adoptarea  unui  articol  unic,  al  cărui  titlul  şi  conţinut   ar  trebui  să  fie reformulate  din  motive  de  tehnică  legislativă  în  vederea  clarificării  faptului  că  se  urmăreşte înlocuirea articolul 137 alin. (1) din Codul muncii. Modificarea propusă prin proiectul legislativ prevede  că  „Repausul  săptămânal  nu  va  putea  fi  mai  mic  de  24  de  ore,  care  urmează  unei perioade de repaus zilnic de 12 ore și se acordă, de regulă, sâmbăta și duminica”.

In prezent, in urma modificarii intrata in vigoare  in mai 2015, articolul  137  alin. (1) din Codul muncii  prevede  ca  repausul  săptămânal  este  de  48  de  ore  consecutive,  de  regulă  sâmbăta  şi duminica.

Potrivit  iniţiatorului,  modificarea  propusă  urmăreşte  să  înlăture  acele  situații  intervenite  în practică,  unde  angajatorii,  pentru  a  nu  cădea  sub  incidența  art.  137  din  Codul  muncii,  au întocmit   două   contracte   de   muncă   pentru   angajați.   Astfel,   pe   primul   contract,   angajatul efectuează 40 de ore săptămânal, iar pe al doilea contract, angajatul este adus la muncă în ziua de  sâmbătă  sau/și  duminică,  pentru  o  plată  suplimentară,  fără  a  beneficia  de  sporul  pentru muncă suplimentară.

4.         Proiect de lege pentru completarea alin. (1) al art. 88 din Codul muncii

Proiectul se află în prezent la Camera Deputaților care este cameră decizională ca urmare a respingerii sale de către Senat, primind până în prezent aviz favorabil de la (i) Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi (ii) Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi.

Proiectul aduce o completare definiției muncii prin agent de muncă temporară, prevăzând că acest tip de muncă se va desfășura în condițiile detașării.

Această  propunere  este  justificată  prin  faptul  că  în  prezent,  Codul  muncii  nu  reglementează expres  că  agenții  de  muncă  temporară  beneficiază  de  detașare,  motiv  pentru  care  instituțiile statului amendează agenții în acest sens. Această nevoie devine cu atât mai pregnantă cu cât în prezent,  agențiile  de  muncă  temporară  au  contracte  ferme  cu  utilizatori  din  state  membre  ale Uniunii Europene pentru mai mult de 100.ooo de lucrători români.

5.          Proiect de lege privind Primul loc de muncă

Această inițiativă legislativă se află în prezent la Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, fiind adoptată de Senat. Până în prezent, proiectul a fost avizat favorabil de (i) Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, (ii) Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi (iii) Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi.

 

Potrivit   acestei   propuneri   legislative,   astfel   cum   a   fost   amendată   de   comisiile   Senatului, angajatorii  care  încadrează  în  muncă,  cu  normă  întreagă,  pe  durată  nedeterminată,  tineri  cu vârsta cuprinsă între 16-35 de ani primesc lunar, pentru fiecare tânăr încadrat pe primul loc de muncă, o sumă egală cu valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

De asemenea, acești angajatori vor fi scutiți de la plata contribuțiilor de asigurări sociale datorate de  angajatori,  pentru  aceste  persoane,  pe  o  perioadă  de  18  luni.  Mai  mult,  ei  vor  fi  obligați  să mențină raporturile de muncă ale tinerilor angajați cel puțin 36 de luni de la data încheierii lor, în caz contrar, fiind somați să restituie integral sumele încasate agențiilor pentru ocuparea forței de muncă.

Deși implementarea acestei propuneri poate suscita discuții ulterioare, inițiativa pare că într- adevăr este de natură să faciliteze accesul la primul loc de muncă al tinerilor fără experiență profesională, în scopul reducerii ratei șomajului în rândul acestei categorii, dar și să stimuleze cererea de forță de muncă în vederea angajării tinerilor.

6.         Propunere legislativă pentru modificarea și completarea O.U.G. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor

Această inițiativă legislativă se află în prezent la Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, pentru raport la comisiile permanente, după ce a fost adoptată de Senat. Până în prezent, proiectul a primit aviz favorabil din partea Comsiei pentru sănătate şi familie şi avize nefavorabile din partea (i) Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi şi (ii) Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Unicul  articol  al  proiectului  modifică  art.  2  alin.  (3)  al  OUG  111/2010  după  cum  urmează:

„Indemnizația lunară prevăzută la alin. (1) lit. b) (n.n. pentru concediul pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani) se stabilește în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni și nu poate fi mai mică de 1,2 ISR și nici mai mare de 6,8 ISR, pentru primul an, respectiv nu poate fi mai mică de 1,2 ISR și nici mai mare de 2,4 ISR, pentru al doilea an”.

Potrivit iniţiatorilor, modificarea se impune pentru a elimina discriminarea făcută între persoanele care optează pentru concediu de creştere a copilului în vârstă de până la un an şi cele care optează pentru concediu de creştere a copilului în vârstă de până la doi ani, considerându-se că părinţii ar trebui să beneficieze de acelaşi mod de calcul al indemnizaţiei indiferent de opţiunea de un an sau doi ani.

Proiectul  este  criticabil  întrucât  determină  ineficienţa  concediului  de  creştere  a  copilului  în vârstă de până la un an precum şi a stimulentului de inserţie având în vedere că persoanele care vor opta  pentru  concediul  de creştere a  copilului  în vârstă  de până  la doi  ani  vor  putea  obţine indemnizaţii totale de 110,4 ISR, respectiv cu 16,8 ISR mai mult faţă de cele care optează pentru concediul de un an şi stimulent de inserţie. Având în vedere că, în prezent, valoarea ISR este de 500 de lei, diferenţa totală ar fi de 8.400 de lei sau de 700 de lei pe lună după împlinirea vârstei de un an de către copil.

În aceste condiţii, părinţii nu vor mai avea motive să opteze pentru concediul de creştere a copilului în vârstă de până la un an şi nici pentru stimulent de inserţie nefiind stimulaţi financiar să se întoarcă la muncă.

7.          Alte proiecte relevante înregistrate recent

La Camera Deputaţilor mai există o serie de proiecte aflate în procedură legislativă asupra cărora vom face observaţii cu altă ocazie.

Astfel, proiectul de lege prin care s-a propus modificarea Codului muncii înregistrat ca urmare a iniţiativei cetăţeneşti a fost adoptat de Senat, aflându-se la Camera Deputaţilor şi fiind avizat

 

favorabil de Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi.

Tot în faţa Camerei Deputaţilor există o propunere pentru modificarea Legii concediului paternal nr.210/1999 şi un Proiect de Lege privind conflictele de muncă, ambele adoptate de Senat.

De asemenea, la Senat s-a înregistrat recent sub nr. B673/2015 o Propunere legislativă privind Legea sindicatelor care ar urma să abroge Legea nr. 62/2011 a dialogului social.

Acest articol nu reprezintă consultanţă juridică. Pentru mai multe informaţii vă rugăm să vă adresaţi office@pelifilip.com. Link-urile sunt valabile la data de 14 decembrie 2015.