23 APRILIE 2015
| Nr. | Titlu | Descriere |
| 1. | Proiect de Lege privind acordarea repausului săptămânal | Senatul a adoptat un proiect de lege prin care se propune modificarea art. 137 din Codul muncii, după cum urmează:
„Art. 137 – (1) Repausul săptămânal este de 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica”. Iniţiatorii propunerii legislative precizează în cuprinsul expunerii de motive că “din păcate, de multe ori, angajatorul, ajutat de ambiguitatea regăsită în textul reglementărilor legale, profită de neştiinţa angajatului, lăsându-i acestuia din urmă impresia că are foarte multe obligaţii şi foarte puţine drepturi, în speţă dreptul la repaus săptămânal”. Astfel, se prevede că „pentru a elimina acest gen de interpretări, prin care relaţia angajat-angajator poate fi dezechilibrată, în favoarea celui din urmă, am iniţiat această propunere legislativă care are ca obiect de reglementare înlocuirea formulării art. 137 alin. (1) cu privire la repausul săptămânal care se acordă în două zile consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica, cu formularea repausul săptămânal este de 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica, forma propusă, în opinia noastră, fiind mult mai concisă şi nelâsând loc interpretărilor”. Cu toate acestea, din punctul nostru de vedere noua prevedere este mai degrabă în favoarea angajatorilor, care vor putea acorda repausul săptămânal de 48 de ore consecutive inclusiv pe parcursul a trei zile (de exemplu, de sâmbătă ora 13:00 p.m. până luni ora 12:59). Proiectul urmează a fi analizat de Camera Deputaţilor, care este camera decizională. (Sursa: Camera Deputaţilor) |
| 2. | Angajatori sancţionaţi pentru supravegherea video a salariaţilor | În urma unor investigaţii efectuate la plângere sau sesizare, la sediul unor angajatori, Autoritatea de Supraveghere a constatat faptul că aceştia au implementat o serie de sisteme de monitorizare a timpului de muncă al angajaţilor prin înregistrarea amprentelor acestora în scopul întocmirii pontajului. Totodată, s-a constatat faptul că angajatorii au recurs şi la supravegherea video a angajaţilor în birouri.
Astfel, s-a constatat că aceste măsuri nu au fost luate cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 677/2001 şi ale Deciziei nr. 52/2012. Pentru aceste motive, angajatorii respectivi au fost sancţionaţi cu amendă, sancţiuni care au fost menţinute de către instanţele de |
| Nr. | Titlu | Descriere |
| judecată, prin hotărâri definitive şi irevocabile, confirmându-se astfel temeinicia şi legalitatea măsurilor luate de către Autoritatea de Supraveghere.
Astfel, instanţele au confirmat argumentele Autorităţii de Supraveghere privind faptul că prelucrarea datelor personale (amprentelor şi imaginilor) angajaţilor s-a realizat în condiţii de nelegalitate, întrucât nu a fost efectuată anterior implementării dispozitivelor respective o analiză temeinică asupra necesităţii şi proporţionalităţii unor astfel de măsuri, precum şi identificarea de soluţii alternative care să aibă un impact mai redus asupra vieţii private a salariaţilor. |
||
| 3. | Desfacerea contractelor de muncă după deschiderea procedurii insolvenţei este neconstituţională | Plenul Curţii Constituţionale a admis excepţia de neconstituţionalitate privind prevederile art. 86 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.
Art. 86 alin. (6): „Prin derogare de la prevederile Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, după data deschiderii procedurii, desfacerea contractelor individuale de muncă ale personalului debitoarei se va face de urgenţă de către administratorul judiciar/lichidator, fără a fi necesară parcurgerea procedurii de concediere colectivă. Administratorul judiciar/lichidatorul va acorda personalului concediat doar preavizul de 15 zile lucrătoare.” De asemenea, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate referitoare la prevederile art. 86 alin. (6) teza a doua din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, în raport cu criticile formulate. (Sursa: Curtea Constituţionala a României) |
| 4. | Avantaje financiare pentru companiile care angajează tineri până în 25 ani | Ministerul Muncii a lansat miercuri, 8 aprilie, programul „Garanţia pentru tineret”, cel mai amplu program de combatere a şomajului în rândul tinerilor, finanţat cu 470 de milioane de euro din bugetul UE 2014 – 2020.
Obiectivul principal al “Garanţiei pentru Tineret” este reducerea şomajului în rândul tinerilor care au vârsta cuprinsă între 16 şi 24 ani, prin facilitarea obţinerii de locuri de muncă de calitate. Concret, se urmăreşte ca tinerii cu vârsta mai mică de 25 ani, care îşi pierd locul de muncă sau care nu găsesc unul după terminarea studiilor, să primeasca o ofertă de bună calitate, fie de angajare, fie de |
| Nr. | Titlu | Descriere |
| continuare a educaţiei sau de intrare în ucenicie, ori de efectuare a unui stagiu. Oferta va fi primită în decurs de 4 luni de la înregistrarea la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă.
Programul prevede ca acordarea pentru firmele care angajează tineri cu vârsta până în 24 ani a unor beneficii financiare de 200 euro şi 500 lei lunar pentru fiecare angajat, timp de un an. Firmele au însă obligaţia să păstreze locul de muncă cel puţin 18 luni. Programul mai prevede ca angajatorul care menţine locul de muncă mai mult de 18 luni să fie scutit de plata contribuţiei la şomaj pentru 24 de luni. În ceea ce priveşte cursurile de ucenicie, angajatorii vor primi lunar 250 de euro şi 300 de lei pentru o perioadă de 1-3 ani, iar pentru stadii de specializare, 300 de euro şi 750 de lei. (Sursa: Ministerul muncii) |
||
| 5. | Proiect de Lege privind durata maximă a timpului de muncă | Camera Deputaţilor a primit de la Senat un proiect de lege pe care acesta l-a respins şi prin care se propune completarea/ modificarea art. 35 alin. (1) din Codul muncii după cum urmează:
„Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiţi sau la acelaşi angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea. Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi, de regulă, 12 ore pe zi şi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.” Conform expunerii de motive, prin proiectul de lege se urmăreşte corelarea prevederilor Codului muncii cu dispoziţiile legislaţiei europene, conform căreia limita maximă de 48 de ore (incluzând orele suplimentare) a timpului săptămânal de muncă se aplică pentru o persoană, şi nu pe un contract de muncă. Proiectul de lege a fost respins de către Senat, iar momentan se află pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor. (Sursa: Camera Deputaţilor) |
