Constituţia României recunoaşte cetăţenilor posibilitatea de a exercita iniţiativa legislativă în aproape orice domeniu de reglementare, domeniul legilor organice fiind, fireşte, inclus.
În exercitarea acestui drept, un comitet de iniţiativă format din 15 membri ai Biroului Executiv al Blocului Naţional Sindical a promovat o iniţiativă legislativă pentru promovarea unui proiect de lege pentru modificarea şi completarea Codului muncii.
Cu respectarea etapelor prevăzute de Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative ce către cetăţeni, republicată, propunerea legislativă a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ, cu unele observaţii şi sugestii de modificare..
Confom prevederilor constituţionale, propunerea legislativă va putea fi înregistrată la Camera competentă a Parlamentului şi va putea obţine decizia favorabilă a Curţii Constituţionale doar dacă, în termen de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial, se obţine adeziunea a 100.000 de cetăţeni cu drept de vot, care să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
Este de văzut în ce măsură această iniţiativă legislativă va primi susţinerea necesară pentru a ajunge în Parlament. O iniţiativă legislativă cu prevederi aproape identice şi propusă, în mare parte, de aceiaşi membri ai comitetului de iniţiativă a mai fost promovată anterior în 2012 însă aceasta nu a ajuns până în Parlament. Din întregul ansamblu de modificări propuse, precum şi din expunerea de motive a iniţiativei legislative, observăm în mare parte intenţia de a reveni la reglementările dinainte de 2011, prin readucerea în vigoare a numeroase prevederi favorabile angajaţilor şi defavorabile angajatorilor.
Trecem în continuare pe scurt prin principalele modificări vizate de iniţiativa legislativă.
- Reintroducerea ideii de contract colectiv de muncă la nivel naţional
Legea Dialogului Social a eliminat în 2011 posibilitatea încheierii unui contract colectiv la nivel naţional. Iniţiativa legislativă care este în curs de strângere a semnăturilor pentru a ajunge în Parlament propune încheierea unui contract colectiv de muncă la nivel naţional pentru
„categorii de drepturi şi activităţi stabilite prin lege specială”.
- Modificarea contractului individual de muncă
Se prevede de asemenea o procedură detaliată privitoare la modificarea contractului de muncă. Procedura propusă presupune obligaţia angajatorului de a comunica în scris salariatului propunerea de modificare, salariatul trebuind, la rândul său, să o accepte sau să o respingă în termen de 10 de zile de la luarea la cunoştinţă a propunerii, urmând ca, în cazul acceptului
salariatului, actul adiţional să fie încheiat în 15 zile de la luarea la cunoştinţă de către angajator a răspunsului.
- Salariu şi sporuri
Iniţiativa cetăţenească încearcă să stabilească un cuantum net al salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată care să nu fie mai mic de 50% din salariul de bază mediu net la nivel naţional comunicat de Institutul Naţional de Statistică, avut în vedere la fundamentarea bugetului de stat.
Se propune şi o creştere a plăţilor pentru muncă suplimentară, prin cumularea compensării cu timp liber în următoarele 30 de zile cu un spor de 75% la salariu.
- Clauze specifice
Se introduce un nou tip de clauză specifică, şi anume clauza de obiectiv de performanţă. Dintr-un instrument al angajatorului care este în prezent responsabil pentru stabilirea obiectivelor de performanţă ale angajaţilor, propunerea este ca acestea să devină o clauză contractuală supusă negocierii şi acordului părţilor. Mai mult, se doreşte ca obiectivele de performanţă să devină subiect al negocierii colective.
Propunerea de reglementare merge şi mai departe stipulând că neatingerea obiectivelor de performanţă nu poate constitui motiv de concediere pentru necorespundere profesională, doar îndeplinirea obiectivelor constituind condiţii pentru majorarea salariilor sau promovarea în carieră. În aceste condiţii, pare că propunerea urmareşte să lase fără conţinut o eventuală
„sancţiune” a neîndeplinirii în mod constant de către angajat a obiectivelor sale de performanţă.
Proiectul de modificare are în vedere şi reglementarea clauzei de neconcurenţă ca aplicabilă pe durata contractului de muncă, cu plata unui spor salarial de 25%, aplicarea clauzei de neconcurenţă după încetarea contracutlui de muncă fiind cu caracter excepţional şi cu plata unei indemnizaţii de 50% din salariul pe ultimele 6 luni ca şi în reglementarea actuală.
Se propune o reglementare mai clară şi a obligaţiei de confidenţialitate, care să activeze numai după încetarea contractului de muncă, pentru un termen precizat şi numai cu privire la anumite categorii de informaţii identificate în acest sens.
- Încetarea contractului de muncă
Iniţiativa legislativă propune eliminarea posibilităţii de încetare a contractului de muncă de către angajator în timpul perioadei de probă fără justificarea măsurii. Acesta va putea înceta contractul de muncă numai dacă angajatul nu corespunde cerinţelor profesionale. În schimb se prevede expres posibilitatea angajatului de a înceta unilateral contractul de muncă oricând pe perioada de probă.
Se prevede dreptul părţilor ca, la încheierea contractului individual de muncă, să negocieze clauze prin care să determine drepturile şi obligaţiile părţilor la încetarea contractului de muncă, inclusiv indemnizaţia la care este îndreptăţit salariatul. La negocierea acestor clauze, părţile pot beneficia de asistenţă juridică de specialitate.
Se propune revenirea la prevederea anterioară conform căreia angajatorul care a dispus concedieri colective nu poate face încadrări pe locurile de muncă ale salariaţilor concediaţi timp de 9 luni de la data concedierii acestora.
- Contractul individual de muncă pe durată determinată
Conform iniţiativei legislative se propune revenirea la reglementarea anterioară şi în ce priveşte durata contractului individual de muncă pe durată determinată reglementându-se o durată de maximum 24 de luni iar nu de 36 de luni, cum este prevăzut în legislaţia în vigoare. Contractul va fi considerat pe durată nedeterminată dacă se constată pe cale judecătorească că, în realitate,
contractul încheiat pe durată determinată vizează exercitarea unor activităţi cu caracter permanent.
- Munca prin agent de muncă temporară
Iniţiativa legislativă regândeşte mecanismul contractului prin agent de muncă temporară, care, ca regulă, devine un contract pe durată nedeterminată, iar nu limitat la durata unei misiuni. Pe durata dintre misiuni, salariatului temporar i se acordă o indemnizaţie mai mare sau egală cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată. Fiecare nouă misiune duce la încheierea unui act adiţional la contractul de muncă temporară. De asemenea, prevederile referitoare la perioada de probă care se poate stabili prin contractul de muncă temporară se abrogă.
- Telemunca
Iniţiativa legislativă reglementează detaliat conceptul de telemuncă si pe cel corelativ de telesalariat. Astfel, telemunca reprezintă o formă de organizare a muncii, prin intermediul căreia salariaţii, utilizând tehnologiile informatice, îndeplinesc atribuţiile specifice funcţiei în alt loc decât sediul sau domiciliul angajatorului.
Deşi noţiunea de telemuncă este reglementată distinct de cea de muncă la domiciliu, instituţiile se aseamănă din perspectiva drepturilor telesalariatului şi a obligaţiilor angajatorului; în plus faţă de cazul muncii la domiciliu, acesta din urma trebuie să asigure telesalariatului condiţiile tehnice necesare prestării muncii.
- Sindicatele
În spiritul întregii propuneri de act normativ, se are în vedere revenirea la interdicţia de concediere a reprezentanţilor salariaţilor sau a membrilor din conducerea sindicatelor nu doar pe durata exercitării mandatului, ci şi pe o perioadă de 2 ani de la încetarea acestuia.
Acest articol nu reprezinta consultanta juridica. Pentru mai multe informatii va rugam sa va adresati office@filipandcompany.com.
